F-16 a fost construit în baza unui acord neobișnuit care a creat un consorțiu între Statele Unite și patru țări NATO: Belgia, Danemarca, Țările de Jos și Norvegia. Aceste țări au produs împreună cu Statele Unite un inițial 348 de F-16 pentru forțele lor aeriene. Liniile finale de asamblare a corpului aeronavei au fost situate în Belgia și Țările de Jos. F-16-urile consorțiului sunt asamblate din componente fabricate în toate cele cinci țări. Belgia asigură, de asemenea, asamblarea finală a motorului F100 folosit la F-16-urile europene. Recent, Portugalia s-a alăturat consorțiului. Beneficiile pe termen lung ale acestui program vor fi transferul de tehnologie între națiunile producătoare de F-16 și o aeronavă de uz comun pentru națiunile NATO. Acest program crește oferta și disponibilitatea pieselor de reparație în Europa și îmbunătățește pregătirea pentru luptă a F-16.
- f 16 old.jpg (9.5 KiB) Vizualizat de 130 ori
- f 16 old.jpg (9.5 KiB) Vizualizat de 130 ori
2.„
.Vânzarea va întări şi moderniza apărarea unei naţiuni aliate ce are Ucraina ca vecin”, a spus ministrul norvegian al apărării, Bjorn Arild Gram, într-un comunicat, relatează AFP, citată de Agerpres INTREBAREA ESTE: -asa o fi?
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Încă din 2008 România a considerat că F-16 este unul dintre avioanele care ar putea face obiectul modernizării Forțele Aeriene Române. În acest scop Pentagonul a cerut Congresului SUA aprobarea depunerii ofertei de vânzare a 48 recondiționate.[1]
Deoarece în 2013 resursa avionului MiG 21 Lancer va expira,[2] în 23 martie 2010 CSAT a aprobat propunerea MApN de achiziționare a 24 de aparate F-16 în uz.[3] Se apreciază că România nu mai poate amâna decizia privind achiziționarea, deoarece livrarea și formarea piloților durează cel puțin 2 ani.[2]
Varianta propusă spre achiziționare este Block 25, cu o resursă de zbor estimată la încă 10 – 15 ani (2500 – 3500 ore de zbor/avion).[4] Motivarea opțiunii a fost prețul relativ mic, în conjunctura economică a momentului. Avioanele ar urma să fie primite gratuit, însă România va trebui să plătească armamentul și adaptarea infrastructurii aeroportuare.[5] De asemenea, va plăti formarea piloților, sumă în jur de 400 de milioane de dolari,[5] costurile totale ridicându-se la cca. 1,3 miliarde de dolari.[4] Achiziționarea a 24 de aparate F-16 noi ar fi costat însă peste 4 miliarde de dolari.[2] Opțiunea pentru F-16 deschide drumul pentru achiziționarea de către România a aparatului F-35, din generația a cincea.[2]
În procedura de achiziționare au fost luate în considerare cinci tipuri de avioane: F-16 (Lockheed Martin, SUA), JAS 39 Gripen (SAAB, Suedia), Eurofighter Typhoon (consorțiu Germania, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Italia și Spania), F-18 (Boeing, SUA) și Rafale (Dassault Aviation, Franța).