Judecă singur. Iată un text în limba moldovenească, publicat la unul dintre culmile dezbaterii, în 2004, când președintele Republicii Moldova era Vladimir Voronin (n. Vladimir Bujeniță):
„Limba moldovenească, avînd statutul de limbă de stat, se folosește în toate sferele vieții politice, economice, sociale și culturale. Una din priorități naționale ale Republicii Moldova este asigurată însușirii limbii moldovenești.”
si acelasi text in romana:
„Limba moldovenească, având statutul de limbă de stat, se folosește în toate sferele vieții politice, economice, sociale și culturale. Una din priorități naționale ale Republicii Moldova este asigurată însușirii limbii moldovenești.”
Moldova este o limbă separată?
Numai utilizarea unui număr limitat de cuvinte care nu sunt comune atât în limba română standard, cât și în așa-numita limbă moldovenească nu este suficientă pentru a susține clasificarea limbii moldovenești ca limbă separată. În rest, gramatica, fonologia și sintaxa sunt considerate una.
Conceptul de „limba moldovenească” este un concept politic și nu are o bază lingvistică. În monumentala sa Le Origini delle lingue neolatine, ediția a VI-a, Patron, Bologna 1972, Carlo Tagliavini discută conceptul de „limbă moldovenească” într-o lungă notă de subsol (6) la capitolul Limba română. În concluzie, el afirmă că „… pretinsa limbă moldovenească nu este altceva decât română literară”, care este poziţia pe care o adoptase la Congresul Limbii Romanice desfăşurat la Florenţa, 1956.
Profesorul Gordon Messing de la Universitatea Cornell a scris un articol interesant intitulat „Moldavian: Language or Pseudo-Language” Oceanic Linguistics Special Publications, No. 20, For Gordon H. Fairbanks (1985), pp. 285-295 unde susține că limba moldovenească poate fi numită limbă „pur și simplu pentru că se bucură de statut oficial în cadrul Republicii Moldova Sovietice”. El susține că așa-zisa limbă moldovenească nu este nici măcar un dialect al românului, ci româna literară.
Între timp, Republica Moldova și-a schimbat Constituția, unde conceptul de „limba moldovenească” a fost înlocuit cu „limba română”. Recent, guvernul ucrainean a decis să renunțe la formularea „limba moldovenească”, conform Pravda europeană, după cum a raportat la 18 octombrie 2023.
În ceea ce privește regiunea istorică a Moldovei (actuala România de Est, Basarabia și Bucovina istorice - parte a Ucrainei și Republicii Moldova moderne), familia subdialectelor moldovenești a fost folosită în viața de zi cu zi.
Odată cu graiurile sudice, trecerea către o pronunție mai muntenesc (Valahia), în timp ce graiurile occidentale, în special în Suceava și Bucovina, prezintă unele trăsături transilvănene (același lucru este valabil și pentru dialectele ardelene din Năsăud sau Bistrița, trecând ușor spre graiurile moldovenești). Cu toate acestea, un accent generic moldovenesc (vorbind despre partea românească a Moldovei) este recunoscut pentru cineva din București sau Cluj/Brașov