UE importă o cantitate semnificativă de culturi și produse din carne din țări cu standarde de mediu mai puțin stricte. Acest lucru subminează standardele agricole europene și contribuie la distrugerea pădurilor tropicale. În loc să sprijine agricultura locală, UE a ales să externalizeze daunele de mediu către alte națiuni.
Politica de reducere a pesticidelor:
În 2024, Comisia Europeană a renunțat la planul de reducere a pesticidelor în urma protestelor fermierilor. Această decizie a subminat încrederea în stabilitatea reglementărilor și a creat incertitudine pentru investitori.
Taxarea carbonului:
Introducerea taxelor pe carbon a dus la creșterea costurilor de producție pentru multe industrii, afectând competitivitatea acestora pe piața globală. În loc să stimuleze inovația și investițiile în tehnologii verzi, aceste taxe au dus la relocarea unor companii în afara Europei, unde reglementările sunt mai puțin stricte.
Într-adevăr, deși Germania a adoptat taxe pe carbon, paradoxal, aceasta continuă să folosească cărbune ca sursă de energie. În contextul creșterii prețurilor la energie și a nevoii de asigurare a stabilității energetice, Germania a reluat utilizarea centralelor pe cărbune, punând sub semnul întrebării angajamentele față de tranziția ecologică.
Impactul asupra economiei europene
Creșterea prețurilor la energie:
Tranziția rapidă către surse de energie regenerabilă a dus la creșterea prețurilor la energie pentru consumatori și întreprinderi. Aceasta a afectat în special gospodăriile cu venituri mici și a dus la o creștere a sărăciei energetice.
Pierderea locurilor de muncă:
Închiderea minelor de cărbune și a altor industrii poluante a dus la pierderea a mii de locuri de muncă, afectând comunitățile dependente de aceste industrii. Deși Green Deal promite crearea de noi locuri de muncă în sectorul verde, tranziția nu a fost suficient de rapidă pentru a compensa pierderile.
Instabilitatea economică:
Schimbările frecvente ale politicilor și reglementărilor au creat instabilitate economică și au descurajat investițiile pe termen lung. Lipsa unei direcții clare și a unui plan de tranziție bine definit a dus la o scădere a încrederii în capacitatea UE de a gestiona tranziția energetică.
Decizii Politice Controversate, a doua etapa.
Politica energetică și dependența de gazul rusesc:
Deși Green Deal promovează tranziția la energie verde, multe țări europene, inclusiv Germania, au continuat să depindă de gazul rusesc pentru a-și satisface necesarul energetic. Această dependență a fost evidentă în criza energetică din 2022-2023, când creșterea prețurilor la gaz a dus la creșterea costurilor pentru consumatori și întreprinderi. Decizia de a menține această dependență a subminat eforturile de tranziție către energie regenerabilă și a expus economia europeană la riscuri geopolitice.
Subvențiile pentru energiile regenerabile:
Implementarea subvențiilor pentru energiile regenerabile a fost inegală între statele membre, ceea ce a dus la distorsiuni pe piață. Unele țări au beneficiat de investiții masive în energia solară și eoliană, în timp ce altele au rămas în urmă. Această inegalitate a creat tensiuni între statele membre și a subminat coeziunea Uniunii Europene.
Reglementările stricte privind emisiile de CO2:
Reglementările stricte privind emisiile de CO2 au afectat grav industria auto europeană, care s-a văzut nevoită să investească masiv în dezvoltarea de vehicule electrice și hibride. Deși aceste reglementări au fost menite să reducă poluarea, ele au dus la creșterea prețurilor pentru consumatori și la pierderea competitivității față de producătorii din alte regiuni care nu au fost supuși acelorași standarde.
Consecințele Politice și Economice
Proteste și instabilitate socială:
Măsurile Green Deal au provocat numeroase proteste în statele membre, în special în rândul fermierilor și al muncitorilor din industriile afectate. În Franța, de exemplu, mișcarea „vestelor galbene” a organizat proteste masive împotriva creșterii taxelor pe combustibil, văzută ca o măsură discriminatorie și inechitabilă.
Pierderea competitivității pe piața globală:
În contextul globalizării, industriile europene au pierdut competitivitate din cauza costurilor suplimentare impuse de reglementările Green Deal. Multe companii au ales să își relocheze producția în țări cu reglementări mai puțin stricte, cum ar fi China și India, ceea ce a dus la pierderea locurilor de muncă și a veniturilor fiscale în Europa.
Risc crescut de recesiune:
Instabilitatea economică generată de schimbările frecvente ale politicilor și reglementărilor a crescut riscul de recesiune în multe state membre. Reducerea investițiilor și creșterea costurilor energetice au afectat negativ creșterea economică și au amplificat vulnerabilitatea economiilor europene la șocurile externe.