„Ciobanii care dau României lapte, brânză și carne și ei sunt cei mai neîndreptățiți”
Problemele sunt de toate felurile, de la pășunat la legea vânătorii și până la amenzi date aiurea, amenzi care au făcut ca așa cum știți foarte bine să fie sacrificate mii și sute de mii de oi, unii dintre ciobani neprimind niciun fel de despăgubiri. Deci, toate aceste elemente legate și de ANSVSA, legate de felul în care medicina veterinară acționează asupra ciobanilor, iată, se discută aici.
Au fost discuții în contradictoriu; oamenii sunt extrem de nemulțumiți, oamenii au apreciat că nu se mai poate așa, pentru că ei dau României lapte, brânză și carne și ei sunt cei mai neîndreptățiți. Iată, sunt aici împreună cu ciobanii noștri dragi și cei mai faimoși ciobani din România, cu Ionică și cu Ghiță.”, a declarat Luis Lazarus.
Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Mercosur continuă să stârnească reacții puternice în România, în special în rândul crescătorilor de animale. La Congresul Național al Ciobanilor organizat la Sibiu, oierii și-au exprimat nemulțumirea față de impactul pe care acest acord l-ar putea avea asupra fermelor locale, asupra legislației de mediu și asupra sustenabilității agriculturii românești.
Ciobanii reclamă risc de faliment și lipsa sprijinului instituțional
Sute de crescători de ovine s-au reunit pentru a discuta problemele acute cu care se confruntă sectorul: restricții privind pășunatul, efectele Legii vânătorii, sancțiuni considerate abuzive, dar și măsurile sanitar-veterinare care au dus, în ultimii ani, la sacrificarea a mii de animale fără despăgubiri adecvate.
Prezent la eveniment, Luis Lazarus a criticat absența oficialilor de rang înalt, precum ministrul Agriculturii și ministrul Mediului, subliniind că sectorul oieritului se simte ignorat într-un moment crucial pentru viitorul său economic.
Nemulțumirea principală vizează însă acordul UE–Mercosur, care ar permite creșterea cotelor de import pentru carne de vită, pasăre și alte produse agroalimentare provenite din state sud-americane precum Brazilia și Argentina, la prețuri mai scăzute decât cele practicate în Uniunea Europeană.
Ce presupune Acordul UE–Mercosur:
Acordul comercial, negociat între UE și statele Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay), prevede:
- Reducerea sau eliminarea tarifelor vamale pentru majoritatea produselor industriale și agricole;
- Introducerea unor cote anuale pentru importuri de carne de vită, carne de pasăre, zahăr și etanol;
- Angajamente privind respectarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice;
- Capitol dedicat dezvoltării durabile, cu referire la protecția pădurilor și a biodiversității.
Deși susținătorii acordului afirmă că acesta va deschide noi piețe pentru exportatorii europeni, criticii atrag atenția asupra standardelor diferite de mediu și bunăstare animală aplicate în statele Mercosur.
Impactul asupra mediului:
Unul dintre cele mai sensibile puncte este impactul asupra mediului. Extinderea producției de carne de vită în Brazilia este asociată frecvent cu defrișările din Amazon, un ecosistem esențial pentru reglarea climei globale și conservarea biodiversității.
- Creșterea cererii pentru carne de vită poate accelera defrișările și degradarea habitatelor naturale;
- Standardele privind utilizarea pesticidelor în unele state Mercosur sunt mai permisive decât cele impuse de legislația europeană;
- Există riscul unei „externalizări” a amprentei de carbon, prin mutarea producției intensive în regiuni cu reglementări mai slabe.
În același timp, legislația europeană relevantă – inclusiv Politica Agricolă Comună (PAC), Pactul Verde European și Regulamentul UE privind produsele asociate cu defrișările – impune fermierilor europeni cerințe stricte privind trasabilitatea, bunăstarea animalelor și protecția mediului. Crescătorii români susțin că se creează astfel o competiție inegală între producătorii locali, obligați să respecte standarde ridicate, și importurile din afara UE.
Impact economic și social în România:
Pentru sectorul ovin din România, unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, temerea majoră este scăderea prețurilor la carne și produse lactate, pe fondul creșterii importurilor mai ieftine. Oierii avertizează că fermele mici și mijlocii ar putea deveni necompetitive, ceea ce ar duce la:
- Reducerea efectivelor de animale;
- Abandonarea pășunilor tradiționale;
- Depopularea zonelor montane și rurale.
Paradoxal, abandonarea pășunatului extensiv – practicat tradițional în România – ar putea avea efecte negative asupra biodiversității locale, deoarece multe habitate semi-naturale depind de pășunatul controlat pentru a-și menține echilibrul ecologic.
Siguranța alimentară și standardele sanitare:
Uniunea Europeană are unele dintre cele mai stricte reguli privind:
- utilizarea pesticidelor,
- reziduurile de antibiotice în carne,
- hormoni de creștere (interziși în UE),
- trasabilitatea produselor alimentare.
Criticii acordului atrag atenția că în unele state din Mercosur sunt autorizate substanțe fitosanitare interzise în UE. Dacă produsele importate ar conține reziduuri apropiate de limitele maxime admise, ar putea apărea riscuri cumulative pentru sănătate (afecțiuni endocrine, metabolice sau oncologice).
Utilizarea antibioticelor și rezistența antimicrobiană:
În anumite regiuni din America de Sud, utilizarea antibioticelor în zootehnie este mai permisivă decât în UE. Consumul indirect de produse provenite din sisteme intensive poate contribui la:
- creșterea rezistenței antimicrobiene,
- reducerea eficienței tratamentelor antibiotice la om.
Organizația Mondială a Sănătății consideră rezistența la antibiotice una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății globale.
About the Author
