De la 1 iulie 2025, piața de energie electrică din România va trece printr-o transformare esențială: schema de plafonare a prețurilor va fi eliminată complet, ceea ce înseamnă că prețurile vor fi dictate exclusiv de piață. Această schimbare va afecta milioane de români, atât ca consumatori, cât și ca prosumatori – cetățeni care produc și injectează energie electrică în rețea.

Furnizorii principali de energie și-au publicat deja ofertele pentru perioada post-plafonare. Conform datelor analizate, prețurile finale (care includ energia activă, tarifele de distribuție, transport și taxe) vor varia între 1,00 și 1,60 lei/kWh. Mai jos sunt principalele oferte disponibile:

Comparativ al furnizorilor de energie electrică din România

Furnizor	Preț energie activă (lei/kWh)	Preț final estimat (lei/kWh)	Tip preț	Componentă regenerabilă	Observații
Hidroelectrica	0,45 – 0,80	1,00 – 1,10	Fix	100% hidro	Cel mai mic preț de pe piață; energie 100% regenerabilă.
Electrica	0,80	1,45 – 1,53	Fix	Mix energetic	Tarife valabile până la sfârșitul lui 2025.
PPC (fost Enel)	0,79	1,44 – 1,53	Fix	600 MW regenerabil	Contract valabil până în mai 2026.
E.ON Energie	0,83	Peste 1,50	Variabil	Mix cu regenerabile	Prețul diferă în funcție de zona geografică.
Premier Energy	0,82	1,54	Variabil	Mix cu regenerabile	Preț final estimat conform ofertelor primite de clienți.
Digi Energy	0,68 – 1,30	1,30 – 1,50	Fix	Mix energetic	Tarife competitive; reduceri pentru clienții RCS & RDS.

Sursele de energie utilizate de furnizori

Hidroelectrica: Furnizează energie 100% din surse hidroelectrice, fiind cel mai mare producător de energie verde din România.
Electrica: Utilizează un mix energetic, incluzând surse regenerabile și convenționale.
PPC (fost Enel): Deține o capacitate de 600 MW din surse regenerabile, cum ar fi eolian și solar.
E.ON Energie: Oferă energie dintr-un mix de surse, inclusiv regenerabile, și dezvoltă proiecte fotovoltaice.
Premier Energy: Furnizează energie dintr-un mix de surse, inclusiv regenerabile, cum ar fi eolian, solar și biogaz.
Digi Energy: Oferă energie dintr-un mix energetic, cu o componentă de aproximativ 20,5% din surse regenerabile.

Prosumatorii: producători și consumatori de energie

Numărul prosumatorilor din România a crescut semnificativ în ultimii ani. Conform datelor ANRE, la sfârșitul anului 2024, existau 198.756 prosumatori, cu o putere instalată totală de 2.379 MW. Această creștere rapidă evidențiază interesul crescut pentru energie verde și independență energetică în rândul românilor.

Compararea surselor de energie: impact asupra mediului

Sursă de energie	Emisii CO₂	Stabilitate	Impact ecologic	Observații
Hidro	Foarte mici	Foarte mare	Impact local asupra ecosistemelor	Energie regenerabilă; afectează habitatele acvatice.
Solar	Zero în operare	Medie	Mic (în exploatare)	Depinde de condițiile meteorologice; necesită suprafețe mari de teren.
Eolian	Zero în operare	Medie	Scăzut	Variabilitate în funcție de vânt; poate afecta fauna aviară.
Biomasă	Reduse	Instabil	Potențial impact prin recoltare	Emisii reduse; depinde de gestionarea durabilă a resurselor.
Carbune	Foarte mari	Mare	Poluare severă	Emisii ridicate de CO₂ și alte poluanți; impact major asupra sănătății umane.
Nuclear	Foarte mici	Foarte mare	Depinde de gestionarea deșeurilor	Emisii scăzute; necesită gestionarea atentă a deșeurilor radioactive.

Compararea surselor de energie: eficiență, costuri și emisii

1. Eficiența energetică

Sursă	Eficiență medie (%)	Comentarii
Hidroelectrică	90-95%	Transformă energia potențială a apei în electricitate cu pierderi mici.
Eolian	35-45%	Depinde de viteza și constanța vântului.
Solar (fotovoltaic)	15-22%	Tehnologiile moderne ating peste 20% în condiții bune.
Biomasa	20-30%	Combustie sau conversie termică, cu pierderi mai mari.
Carbune	33-40%	Eficiența centralelor pe cărbune variază mult, dar este scăzută comparativ cu regenerabilele.
Nuclear	33-37%	Centralele nucleare au o eficiență similară cu cele pe combustibili fosili.
Gaz natural	40-60%	Centralele pe gaz (ciclu combinat) pot avea eficiență ridicată.

2. Costuri de producție (estimativ, în euro/MWh)

Sursă	Cost mediu (€/MWh)	Comentarii
Hidroelectrică	20-50	Costuri mici de operare după investiția inițială.
Eolian	30-60	Costurile depind de locație și infrastructură.
Solar	40-70	Costurile au scăzut constant în ultimii ani.
Biomasa	50-80	Costuri legate de materie primă și logistică.
Carbune	50-100	Costuri ridicate datorită combustibilului și poluării.
Nuclear	40-70	Costuri mari inițiale, dar costuri de operare scăzute.
Gaz natural	50-90	Costuri variabile în funcție de prețul gazului.

3. Emisii de CO₂ (kg CO₂ / MWh produs)

Sursă	Emisii (kg CO₂ / MWh)	Comentarii
Hidroelectrică	1-10	Emisii foarte scăzute, legate mai mult de construcția barajelor.
Eolian	3-10	Emisii indirecte (fabricare turbine, mentenanță).
Solar	20-50	Emisii legate de fabricarea panourilor și mentenanță.
Biomasa	30-100	Emisii directe din ardere, dar carbon neutră în funcție de gestiune.
Carbune	800-1100	Emisii foarte mari, cel mai poluant combustibil fosil.
Nuclear	10-20	Emisii indirecte legate de construcție și deșeuri.
Gaz natural	400-500	Emisii semnificative, dar mai mici decât cărbunele.

4. Impact asupra mediului

Sursă	Impact specific
Hidroelectrică	Modifică ecosistemele acvatice, afectează fauna și flora locală.
Eolian	Poate afecta fauna aviară, ocupă suprafețe mari.
Solar	Necesită suprafețe pentru panouri, probleme legate de reciclare.
Biomasa	Riscuri de defrișări și poluare dacă nu este gestionată corect.
Carbune	Poluare aeriană severă, afectează sănătatea umană și biodiversitatea.
Nuclear	Probleme legate de deșeuri radioactive și riscuri accidentale.
Gaz natural	Emisii de metan și poluare aeriană.

5. Producție estimativă România (recapitulare și impact)

Sursă	Producție lunară estimată (GWh)	Emisii lunare (tone CO₂) estimative*	Comentarii
Hidroelectrică	1,476	~14,760	Foarte prietenoasă cu mediul
Eolian	738	~7,380	Energia verde cu impact scăzut
Solar	393	~19,650	Energia verde, reciclare necesară
Biomasa	147	~14,700	Depinde de gestiunea sursei
Carbune	1,476	~1,452,000	Poluant major
Nuclear	591	~11,820	Sursă stabilă cu impact redus
Gaz natural	99	~44,550	Emisii semnificative

*Estimare simplificată: emisii CO₂ kg/MWh × producție lunară în MWh (1 GWh = 1,000 MWh)

6. Concluzii și recomandări

Energia hidroelectrică este cea mai eficientă și „verde” sursă dintre opțiunile principale ale României, oferind un echilibru excelent între cost, eficiență și impact asupra mediului, deși poate avea un impact asupra ecosistemelor locale.
Eolianul și solarul oferă o energie regenerabilă fără emisii directe, însă producția lor este variabilă, iar costurile continuă să scadă, făcându-le din ce în ce mai competitive.
Biomasa poate fi o opțiune sustenabilă dacă este gestionată corect, însă poate genera emisii dacă este folosită nesustenabil.
Carbunele rămâne cea mai poluantă și ineficientă sursă, cu un impact major asupra sănătății și mediului.
Nuclearul este o sursă stabilă și cu emisii reduse, dar implică provocări legate de siguranță și gestionarea deșeurilor.
Gazul natural este o sursă de tranziție, cu emisii mai mici decât cărbunele, dar încă semnificative.

Export și Import de Energie Electrică

1. Context general

România este conectată la rețeaua energetică europeană prin mai multe interconexiuni cu țările vecine (Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Moldova). Aceasta îi permite să exporte surplusul de energie electrică sau să importe energie când este nevoie.

2. Date estimative despre export și import (2024/2025)

România produce anual ~60 TWh energie electrică.
Consumul intern este apropiat de această valoare, dar poate fluctua în funcție de sezon, economie și condițiile meteo.

Indicator	Valoare estimativă
Export anual	5-8 TWh
Import anual	3-6 TWh
Sold net export	1-5 TWh (export net pozitiv)

Nota: Soldul net pozitiv înseamnă că România exportă mai mult decât importă în general.

3. Ce se întâmplă cu energia importată și exportată?

Exportul: România exportă energia electrică în special când are surplus (de ex. în perioade cu producție mare hidro și eoliană și consum scăzut, cum este primăvara sau nopțile). Acest lucru aduce venituri suplimentare pentru producători și stabilizează piața energetică.
Importul: România importă energie în perioadele cu cerere mare (valuri de frig, caniculă) sau când producția internă este redusă (secetă afectând hidro, lipsă de vânt pentru eolian etc). Importurile asigură stabilitatea sistemului energetic.

4. Surse de import și export

Țară/Regiune	Direcție	Energie tranzacționată
Ungaria	Import și export	Electricitate și gaze
Bulgaria	Import și export	Electricitate
Serbia	Import și export	Electricitate
Ucraina	Import	Electricitate
Moldova	Export	Electricitate

5. Cum se gestionează acest flux?

Operatorul de rețea național (Transelectrica) monitorizează și reglează fluxurile de energie.
Există piețe spot și contracte bilaterale pentru vânzare/cumpărare.
Se ține cont de siguranța rețelei, capacitatea interconexiunilor și echilibrarea cererii cu oferta.

6. Impact economic și energetic

Exporturile generează venituri importante pentru România.
Importurile asigură continuitatea și siguranța alimentării în situații critice.
Fluxurile de energie susțin integrarea României în piața energetică europeană și permit optimizarea costurilor.

7. Exemplu simplificat anual

România produce 60 TWh/an.
Consum intern: aprox. 58 TWh/an.
Export net: 2 TWh/an.
Import: 3 TWh/an (pentru echilibrarea consumului).

Prețuri Energie Electrică România – Țările Vecine (2024-2025)

Țară/Regiune	Direcție	Tip energie	Preț mediu export (euro/kWh)	Preț mediu import (euro/kWh)	Observații
Ungaria	Import și export	Electricitate + gaze	Export: 0.09 – 0.12 €/kWh	Import: 0.10 – 0.13 €/kWh	Energia e tranzacționată pe OPCOM, prețuri variabile în funcție de piață și perioadă
Bulgaria	Import și export	Electricitate	Export: 0.08 – 0.11 €/kWh	Import: 0.09 – 0.12 €/kWh	Prețuri influențate de capacitatea rețelelor și cererea locală
Serbia	Import și export	Electricitate	Export: 0.07 – 0.10 €/kWh	Import: 0.08 – 0.11 €/kWh	Serbia folosește și surse proprii, prețurile sunt uneori mai mici comparativ cu România
Ucraina	Import	Electricitate	N/A	Import: 0.08 – 0.11 €/kWh	Importurile au crescut recent din cauza conflictului, prețurile sunt negociate bilateral
Republica Moldova	Export	Electricitate	Export: 0.08 – 0.10 €/kWh	Import: N/A	Preț mediu export 0.08-0.10 €/kWh (80-100 €/MWh). Energia provine în mare parte de la nucleare, termoelectric și piața OPCOM

Prețuri energie electrică România – Țările vecine (în lei/kWh)

Țară/Regiune	Direcție	Tip energie	Preț mediu export (lei/kWh)	Preț mediu import (lei/kWh)	Observații
Ungaria	Import și export	Electricitate + gaze	Export: 0.44 – 0.59 lei/kWh	Import: 0.50 – 0.64 lei/kWh	Prețuri variabile pe piața OPCOM, în funcție de cerere/ofertă
Bulgaria	Import și export	Electricitate	Export: 0.40 – 0.54 lei/kWh	Import: 0.45 – 0.59 lei/kWh
Serbia	Import și export	Electricitate	Export: 0.35 – 0.50 lei/kWh	Import: 0.40 – 0.55 lei/kWh
Ucraina	Import	Electricitate	N/A	Import: 0.40 – 0.55 lei/kWh
Republica Moldova	Export	Electricitate	Export: 0.40 – 0.50 lei/kWh	N/A	Preț mediu export 0.40-0.50 lei/kWh, energie din nucleare, termic și piață

Detalii suplimentare

1. Piața OPCOM (Piața centralizată de energie din România)

Prețurile sunt determinate zilnic pe piața spot, în funcție de cerere și ofertă.
Prețul mediu oscilează între 70 și 130 euro/MWh (0.07-0.13 €/kWh).
Tranzacțiile bilaterale pot avea prețuri diferite, negociate separat.

2. Exporturi către Republica Moldova

În 2024-2025, prețul mediu al exportului este în jur de 80-100 euro/MWh (0.08-0.10 €/kWh).
Energia vine din centrale nucleare (Nuclearelectrica), termoelectrice și de pe piața OPCOM.
Capacitatea tehnică este între 315 MW și 600 MW.

3. Importuri din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina

România importă energie când este necesar pentru echilibrare.
Prețurile sunt similare sau ușor mai mari decât cele de pe piața internă, în funcție de costurile de transport și capacitatea de interconexiune.

4. Tipuri de energie tranzacționate

Electricitatea provine din mixul energetic al fiecărei țări: nuclear, hidro, termic, eolian, solar, etc.
România exportă în special energie verde (nuclear, hidro, eolian) către Moldova.
Importurile pot include și energie pe bază de gaz sau carbune, în funcție de oferta țării de proveniență.

Estimare Valoare Energie Exportată/Importată (în lei)

Țară/Regiune	Direcție	Volum estimat (MWh/an)	Preț mediu (lei/kWh)	Valoare estimată (mil. lei/an)
Republica Moldova	Export	263,000 MWh	0.45 (medie)	263,000 × 1,000 × 0.45 = 118,350,000 lei (118.35 mil. lei)
Ungaria	Import	3,000,000 MWh (exemplu)	0.57 (medie)	3,000,000 × 1,000 × 0.57 = 1,710,000,000 lei (1.71 mld. lei)
Ungaria	Export	2,000,000 MWh (exemplu)	0.50 (medie)	2,000,000 × 1,000 × 0.50 = 1,000,000,000 lei (1 mld. lei)
Bulgaria	Import	1,000,000 MWh (exemplu)	0.52 (medie)	1,000,000 × 1,000 × 0.52 = 520,000,000 lei (520 mil. lei)
Serbia	Import	800,000 MWh (exemplu)	0.48 (medie)	800,000 × 1,000 × 0.48 = 384,000,000 lei (384 mil. lei)
Ucraina	Import	500,000 MWh (exemplu)	0.48 (medie)	500,000 × 1,000 × 0.48 = 240,000,000 lei (240 mil. lei)

Analiză tehnică a producției și distribuției de energie în România

1. Producția de energie pe surse – detalii tehnice

Sursă	Capacitate instalată (MW)	Tip centrale/tehnologie	Factor de capacitate estimat (%)	Producție anuală estimată (GWh)
Hidroelectrică	~6,400 MW	Centrale mari și mici hidro (baraj, pompare)	30-40%	17,000 – 20,000
Eolian	~3,000 MW	Turbine eoliene onshore	25-35%	6,600 – 9,200
Solar	~1,500 MW	Panouri fotovoltaice	15-20%	2,000 – 2,600
Biomasa	~200 MW	Centrale pe biomasă, cogenerare	70-80%	1,200 – 1,400
Carbune	~7,000 MW	Termocentrale clasice cu turbine cu abur	50-60%	30,000 – 35,000
Nuclear	1,400 MW	Reactoare CANDU (Centrala de la Cernavodă)	85-90%	10,400 – 11,000
Alte surse (gaz, import)	variabil	Termocentrale pe gaz, importuri	variabil	~1,000 – 2,000

Explicații:

Capacitate instalată este puterea maximă pe care o poate produce o centrală.
Factorul de capacitate este procentul de utilizare efectivă a capacității (reflectă fluctuații de producție, mentenanță etc).
Producția anuală = capacitate × 8760 h/an × factor capacitate.

2. Distribuția energiei

România are o rețea de transport de energie de înaltă tensiune (110 kV și peste) gestionată de Transelectrica, cu o lungime totală de peste 13.000 km.
Rețeaua de distribuție (până la consumatori) este administrată de companii regionale (ex: Enel, CEZ, E.ON, Electrica).
Pierderile tehnice în rețea sunt în jur de 8-10% din energia produsă.
Furtul de energie este estimat la 2-4% în unele zone, dar autoritățile lucrează continuu pentru reducerea acestuia.

3. Tehnologii de producție și impact tehnic

Hidroelectrică

Producție stabilă, cu posibilitate de reglaj rapid (centrale cu acumulare prin pompare).
Impact local asupra ecosistemelor acvatice: modificarea debitului râurilor, afectarea faunei și florei.
Emisii de carbon aproape zero în operare.

Eolian

Variabilă, dependentă de condițiile meteo.
Turbine moderne cu rotor diametru mare, generatoare eficiente.
Impact vizual și zgomot, precum și considerente privind migrația păsărilor.

Solar

Variabilă, dependentă de radiația solară.
Instalatii fotovoltaice cu invertoare pentru convertirea curentului continuu în alternativ.
Impact redus asupra mediului, ocupă suprafețe mari pentru centrale mari.

Biomasa

Cogenerare: producție simultană de energie electrică și termică.
Emisii de CO₂, dar compensate parțial prin creșterea plantelor.
Necesită gestionarea sustenabilă a resurselor de lemn și deșeuri organice.

Carbune

Centrale termice clasice cu turbine cu abur.
Emisii mari de CO₂, SOx, NOx și particule.
Necesită filtre, instalații de captare a poluanților.

Nuclear

Reactor CANDU – utilizare de uraniu natural, producție continuă și stabilă.
Emisii de carbon foarte mici.
Probleme legate de deșeuri radioactive și siguranță.

4. Sisteme de stocare și echilibrare

Bateriile litiu-ion și alte tehnologii (baterii redox, hidrogen) sunt testate pentru stocarea energiei intermitente.
Centralele cu acumulare prin pompare oferă flexibilitate.
Sistemele inteligente de management al rețelei (smart grids) sunt în dezvoltare.

5. Securitate și provocări tehnice

Integrarea surselor intermitente în rețea necesită sisteme avansate de control și prognoză.
Modernizarea rețelelor vechi pentru reducerea pierderilor.
Creșterea capacității de export-import prin interconexiuni.
Mentenanța și modernizarea centralelor pe cărbune sau tranziția către tehnologii mai curate.