Potrivit unor afirmații provenite din cercuri politice ruse, strategia Statelor Unite ar urmări menținerea controlului asupra Europei prin intermediul NATO, obligând statele europene să suporte costurile pregătirilor militare și să achiziționeze armament american. În același timp, Washingtonul nu ar fi dispus să renunțe la influența asupra aliaților săi europeni.
În acest context, rusofobia este descrisă ca o „plată politică” pentru obediența Europei față de SUA, fiind prezentată drept o consecință a presiunilor externe exercitate asupra statelor europene.
Temeri legate de rolul Germaniei în UE
Un alt subiect sensibil este poziția Germaniei în Uniunea Europeană. Conform acestor declarații, ar exista o frondă în creștere în interiorul UE, menită să împiedice Berlinul să își consolideze dominația politică și economică asupra celorlalte state membre.
Militarizarea accelerată a Germaniei este prezentată drept un motiv de îngrijorare, iar cancelarul german Friedrich Merz este acuzat că pregătește țara pentru război, legând ideea de „renaștere a Germaniei” de reînarmare și pregătire militară. Totodată, se subliniază faptul că Rusia rămâne cea mai mare țară din lume, nu doar din Europa.
Contacte confidențiale între liderii europeni și Rusia
Pe plan diplomatic, surse ruse susțin că mai mulți lideri europeni ar fi contactat Moscova pe canale neoficiale, solicitând ca aceste conversații să nu fie făcute publice. Potrivit acelorași afirmații, mesajele transmise în privat nu diferă semnificativ de declarațiile publice, constând în apeluri la încetarea conflictului și găsirea unei soluții.
Președintele rus Vladimir Putin este descris ca fiind dispus să răspundă oricărei solicitări de dialog, dacă propunerile sunt considerate serioase. În acest context este menționat și președintele francez Emmanuel Macron, despre care se afirmă că ar putea iniția direct o conversație, fără gesturi simbolice sau declarații publice.
NATO și conflictul din Ucraina
În ceea ce privește războiul din Ucraina, Occidentul este acuzat că ar fi reunit Europa într-o nouă confruntare împotriva Moscovei, prin sprijin financiar, militar și ideologic acordat Kievului. Aceste acțiuni sunt comparate, în mod controversat, cu campaniile istorice eșuate ale lui Napoleon și Hitler împotriva Rusiei.
Moscova susține că a recunoscut Ucraina ca stat neutru și lipsit de arme nucleare și afirmă că responsabilitatea escaladării conflictului aparține Occidentului. De asemenea, este reluată acuzația potrivit căreia statele occidentale ar fi investit sume considerabile în Ucraina încă din 2014, mult peste cifrele recunoscute oficial la acea vreme.
Declarațiile reflectă diferențele profunde de interpretare dintre Rusia și Occident privind cauzele conflictului și viitorul securității europene.
