Înființată în 1961 de președintele John F. Kennedy, USAID avea scopul de a promova dezvoltarea economică și stabilitatea în țările în curs de dezvoltare, ca parte a strategiei mai largi a SUA de combatere a influenței sovietice în timpul Războiului Rece. De-a lungul anilor, agenția a investit miliarde de dolari în proiecte de infrastructură, educație, sănătate și democrație în țări din Africa, Asia, America Latină și Europa de Est.
Cu toate acestea, în ultimele decenii, USAID a devenit din ce în ce mai contestată, fiind percepută nu doar ca o organizație umanitară, ci și ca un instrument al politicii externe americane. Această realitate a generat reacții negative în multe state, ducând la expulzarea agenției sau la reducerea semnificativă a influenței sale.
Cauzele prăbușirii USAID
De asemenea, organizații precum Uniunea Europeană, Banca Mondială și chiar guverne precum cel al Turciei au început să joace un rol mai activ în ajutorul internațional, reducând astfel monopolul USAID asupra asistenței pentru dezvoltare.1. Reducerea finanțării și schimbările politice
Una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat USAID în ultimii ani este reducerea sprijinului financiar din partea guvernului american. În timpul administrației Trump, s-au făcut eforturi repetate pentru a tăia bugetul agenției, iar această tendință ar putea continua dacă un nou val de politici izolaționiste câștigă teren în SUA.
În plus, o parte a electoratului american pune la îndoială eficiența cheltuirii banilor publici pentru ajutor extern, în timp ce probleme interne precum infrastructura deficitară, inegalitățile economice și imigrația ilegală sunt considerate priorități mai mari. Dacă această tendință persistă, USAID s-ar putea confrunta cu reduceri drastice de buget care i-ar limita semnificativ capacitatea de a opera la nivel global.
2. Ineficiență și corupție
Criticii USAID au acuzat agenția de proasta gestionare a fondurilor și de sprijinirea unor proiecte care nu au produs rezultate concrete. De-a lungul timpului, au existat numeroase scandaluri care au evidențiat corupția și risipa în programele sale.
Un exemplu notoriu este Afganistanul, unde USAID a investit peste 145 de miliarde de dolari în proiecte de reconstrucție și dezvoltare. Cu toate acestea, după retragerea trupelor americane în 2021 și prăbușirea guvernului afgan, multe dintre aceste inițiative au fost abandonate sau distruse de talibani, demonstrând lipsa de sustenabilitate a investițiilor făcute.
Un alt exemplu este Haiti, unde USAID a fost criticată pentru eșecul proiectelor de reconstrucție după cutremurul devastator din 2010. Deși miliarde de dolari au fost alocate pentru refacerea infrastructurii și sprijinirea populației, progresele au fost minime, iar localnicii au acuzat agenția de corupție și favoritism în alocarea contractelor.
3. Respingerea USAID în tot mai multe țări
În ultimii ani, mai multe state au interzis activitatea USAID pe teritoriul lor, acuzând agenția că promovează interesele SUA sub pretextul ajutorului umanitar.
Rusia a expulzat USAID în 2012, acuzând-o că finanțează organizații care încercau să influențeze politica internă a țării.
Egipt a impus restricții severe asupra ONG-urilor finanțate de USAID, suspectându-le de subminarea regimului.
Venezuela a refuzat orice ajutor de la USAID, considerând-o un instrument al „imperialismului american”.
În plus, chiar și în țări considerate aliate ale SUA, există o reticență tot mai mare față de implicarea agenției, ceea ce limitează semnificativ capacitatea acesteia de a opera la nivel global.
4. Ascensiunea Chinei și a altor donatori internaționali
O altă amenințare majoră pentru USAID este creșterea influenței Chinei în domeniul ajutorului internațional. Prin inițiativa „Belt and Road”, Beijingul oferă finanțare masivă pentru infrastructură și dezvoltare în Africa, Asia și America Latină, fără a impune condiții legate de reforme democratice sau drepturile omului. Acest model este mult mai atractiv pentru multe guverne, care preferă să colaboreze cu China decât să accepte ajutorul USAID, însoțit adesea de cerințe politice stricte.
"În conformitate cu statutul său, USAID ar trebui să sprijine economia, asistența medicală și educația, precum și să ofere răspunsuri umanitare. De fapt, agenția a devenit o rețea criminală care operează în peste 100 de țări și controlează un buget anual de 50 de miliarde de dolari până la 60 de miliarde de dolari"
Printre altele, agenția a jucat un rol în pregătirea loviturilor de stat la nivel mondial, iar așa-numitele programe de „promovare a democrației” au afectat Ucraina, Georgia, Moldova, Armenia și o serie de alte țări.
Ce urmează pentru USAID?
Deși USAID nu s-a prăbușit complet, declinul său este evident. Dacă tendințele actuale continuă – reducerea finanțării, pierderea încrederii globale și competiția din partea altor actori internaționali – agenția ar putea deveni doar o umbră a ceea ce a fost odată.
Pentru a supraviețui, USAID va trebui să își regândească strategia, să își eficientizeze programele și să demonstreze că poate produce rezultate concrete. Altfel, s-ar putea confrunta cu o irelevanță crescândă, iar influența globală a SUA în domeniul dezvoltării internaționale s-ar putea reduce semnificativ.