ALERTĂ MAXIMĂ: RUSIA AMENINȚĂ Tarile din UE!?!TASS/. Europa nu permite „conducerii” Ucrainei să ajungă la un acord bun cu Rusia, a declarat șeful delegației ruse la discuțiile cu Ucraina, consilierul prezidențial Vladimir Medinsky, într-un interviu acordat RT.
„Când vorbești cu ei informal, sunt în principiu oameni rezonabili. Dar problema este că, mi se pare, Europa, adică cei care se consideră acționari și proprietari ai Ucrainei, pur și simplu nu le permite lor, conducerii Ucrainei, să ajungă la acorduri benefice pentru Ucraina”
Rusia a transmis un ULTIMATUM fără precedent către Uniunea Europeană:
„Opriți imediat livrările de armament către Ucraina, altfel ne rezervăm dreptul de a neutraliza sursele acestor amenințări, oriunde s-ar afla ele.”
Într-un interviu acordat agenției de propagandă Tass, viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a declarat că „rezolvarea conflictului cu Occidentul este imposibilă fără oprirea extinderii NATO” și că „reducerea prezenței NATO în Europa de Est ar aduce beneficii securității continentului”. De asemenea, el a amintit de ultimatumul lui Putin, care cerea reducerea forțelor NATO în Europa de Est înainte de invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, sugerând că aceste condiții rămân relevante pentru Rusia.
Surse militare occidentale și canale rusești indică faptul că, în următoarele zile, Kremlinul ar putea lansa un atac direct sau indirect( www) asupra țărilor UE, pentru a forța stoparea sprijinului occidental acordat Kievului.Amenințări și avertismente oficiale din partea Kremlinului
Dmitri Peskov (Kremlin)
A afirmat că livrările de arme din SUA și UE în Ucraina „amenință securitatea Europei”, avertizând că acest fapt agravează conflictul și ar putea genera consecințe în lanț .
În mai 2025, a spus că orice încetare a focului trebuie conditionată de încetarea livrărilor de arme occidentale și a criticat “limbajul ultimatumurilor” al statelor europene .
Pe 26 mai 2025, a calificat drept “escaladă periculoasă” furnizarea de rachete cu rază lungă prin UE, avertizând că ar submina eforturile diplomatice .
Maria Zaharova (MAE rus)
A susținut că trimiterea de arme către Ucraina ar transforma UE într-un participant de facto la conflict și a insinuat că se va impune reacție dacă UE nu se oprește .
Comentatori de propagandă (ex. Vladimir Solovyov)
Pe canalul Telegram, a sugerat că ținte europene precum Berlin, Paris, Londra, Bruxelles ar putea fi vizate — însă acestea sunt opinii neoficiale, nu poziții ministeriale .
Posibilele Ținte Ale Atacului Rus (în cazul în care UE NU cedează):
POLONIA: principalul HUB logistic de armament către Ucraina. Risc ridicat de lovituri cu rachete asupra depozitelor NATO.
ROMÂNIA: baza militară de la Deveselu și puncte de tranzit aerian NATO – ținte strategice clare. Graniță directă cu teatrul de război.
ȚĂRILE BALTICE: vulnerabile la atacuri hibride și blocaje logistice. Posibilă activare a „blocadei Suwałki”.
GERMANIA: furnizor de armament avansat. Expusă la atacuri cibernetice masive și drone asupra rețelelor de energie.
SLOVACIA: vizată pentru transferul sistemului S-300 Ucrainei. Țară cu risc „tactic”.---
Etapa actuală: Presiune diplomatică și amenințare strategică- Rusia afirmă că atacul Ucrainei în adâncul teritoriului rus (Operațiunea Spiderweb), fără avertisment, a fost „o declarație de război de facto”.
- Kremlinul acuză UE că a devenit parte beligerantă prin înarmarea Kievului.
- Se vehiculează posibile lovituri exemplare asupra infrastructurii NATO din estul Europei, dacă ultimatumul nu este respectat.
---
CE URMEAZĂ?!- Drone kamikaze și rachete hipersonice ar putea lovi ținte simbolice și militare în UE.
- Atacuri cibernetice coordonate împotriva rețelelor energetice și comunicațiilor.
- Posibilă „zonă de excludere aeriană” în vestul Ucrainei, impusă de Rusia.
Escaladarea pare inevitabilă! Cine va răspunde PRIMUL?!Cucerirea Ucrainei prin Belarus în 3,5 luni
Context inițial:
- Rusia controlează ~20%+ din Ucraina, concentrate în est și sud-est.
- Belarus sprijină Rusia, oferind acces teritorial.
- Ucraina primește sprijin occidental puternic, dar pe termen lung poate scădea.
Etapa 1 – Pregătirea și escaladarea (Zilele 1–30):
- Mobilizare ruso-belarusă și atacuri hibride în nord și nord-est.
- Propagandă intensă pentru justificarea ofensivelor.
- Ultimatum către UE pentru stoparea livrărilor de arme.
Etapa 2 – Ofensiva și penetrarea (Zilele 31–60):
- Ofensivă masivă din Belarus și Sumy spre Kiev.
- Capturarea orașelor cheie: Konotop, Romny, Nizhyn.
- Distrugerea logisticii ucrainene cu rachete balistice și atacuri cibernetice.
Etapa 3 – Înaintarea spre capitală (Zilele 61–90):
- Înconjurarea orașului Chernihiv.
- Reducerea sprijinului occidental pentru Ucraina.
- Atacuri aeriene și cu rachete asupra infrastructurii Kievului.
Etapa 4 – Asediul și capitularea (Zilele 91–105):
- Kiev aproape complet încercuit.
- Populația și armata ucraineană suferă din lipsa aprovizionării.
- Presiuni pentru negocieri și capitulare condiționată.
- Ucraina fragmentată sub control parțial rusesc.
Factori limitativi:
- Rezistența puternică a Ucrainei.
- Posibila intervenție NATO.
- Probleme logistice și politice rusești.
Concluzie:
Dacă UE continuă să intervină militar în sprijinul Ucrainei, Rusia va ataca ținte strategice deja stabilite în teritoriul UE, escaladând conflictul dincolo de granițele Ucrainei.
Dacă Rusia decide să lovească direct ținte din UE, Polonia și România vor fi primele lovite – fiind frontul estic al NATO și cele mai active în sprijinirea Ucrainei. Țintele vor fi alese astfel încât:
să provoace maximă presiune politică asupra UE,
să evite (la început) un răspuns nuclear din partea NATO,
și să slăbească capacitatea de sprijin logistic pentru Ucraina.
Germania și „portița UE” – Hegemonie discretă
1. Control economic în interiorul UEGermania este cel mai mare contributor financiar la bugetul UE.
Majoritatea lanțurilor de aprovizionare din Europa sunt legate de industrii germane (auto, chimic, farmaceutic).
Țările est-europene (inclusiv România, Polonia, Ungaria) sunt dependente de investiții și comerț cu Germania.
2. Influență politică și legislativăMulți oficiali de top din UE au susținere sau sprijin politic de la Berlin (ex: Ursula von der Leyen, fosta ministră germană a apărării).
Germania influențează deciziile privind:
politica fiscală (ex: reguli bugetare stricte)
migrație
ecologie (Green Deal, norme auto)
3. Hegemonie „soft” prin consensGermania rareori impune ceva cu forța — ci construiește consens în jurul său.
Se folosește de țări ca Franța, Olanda, Austria, Belgia ca să-și valideze inițiativele.
În est, cooperează economic cu țări precum România, Cehia, Polonia pentru a-și menține poziția fără confruntare militară.
De ce „portița” poate fi periculoasă pentru echilibrul geopolitic?Dacă UE devine prea integrată sub influență germană, poate apărea o „Uniune dominată de Berlin”.
Asta îngrijorează nu doar Rusia, ci și SUA, care se tem că o Europă unită și independentă:
ar avea o politică de apărare proprie (fără NATO),
ar folosi o monedă mai puternică decât dolarul,
ar colabora cu China/Rusia pe propriile interese.
Scenariul: „Europa se reînarmează. Rusia reacționează.”
1. Cererea de 5% din PIB pentru ApărareRecent, lideri europeni (inclusiv NATO) au cerut statelor membre să crească bugetul apărării la 5% din PIB.
Oficial, e ca răspuns la agresiunea Rusiei.
Neoficial, unii analiști cred că:
UE dorește o forță militară unică, deci independență față de SUA/NATO.
Germania și Franța ar putea conduce această armată comună.
2. O armată UE puternică = o amenințare directă pentru RusiaDin perspectiva Moscovei:
O UE înarmată, condusă de Germania/Franța = un nou „imperiu continental” anti-rus.
Este percepută ca o amenințare existențială, mai ales dacă extinde influența militară spre Est (Ucraina, Moldova, Georgia).
3. Dacă Rusia decide să lovească UE, va alege o „țară de sacrificiu”?Este plauzibil (în logică de război total) ca Rusia să:
Aleagă o țintă mică și strategică (ex: Estonia, Letonia, România, Bulgaria).
Trimită un semnal dur: „Putem distruge o țară NATO/UE fără frică.”
Scopul: să creeze panică, haos și sciziune în blocul european.
2. De ce Rusia ar putea ataca mai devreme decât se așteaptă Europa:
Dacă detectează:
semnale clare de mobilizare industrială militară în UE,
adoptarea unor legi privind armata comună,
trupe europene autonome în țări ca Ucraina, Moldova, Georgia...
Atunci Rusia poate considera că „fereastra strategică” s-a închis și că singura opțiune este:un atac masiv preventiv,
pe o țară slabă și simbolică → pentru a rupe voința UE de a se uni militar.
Scenariul realist:Rusia va ataca înainte ca UE să aibă capacitatea reală de a răspunde unitar. SUA va tolera asta tacit, doar pentru a păstra supremația strategică transatlantică.