Într-o lume tot mai grăbită și digitalizată, unde zilele se măsoară în notificări și deadline-uri, Ecolomania vă invită la o scurtă călătorie înapoi în timp — acolo unde fiecare lună purta un nume inspirat din ritmurile naturii.
Românii de altădată nu vorbeau despre ianuarie sau februarie, ci despre Gerar și Făurar, luni în care frigul întărea pământul și se făureau uneltele pentru noul an agrar. Primăvara era adusă de Mărțișor și Prier, când natura se trezea la viață, iar Florarul înmuia aerul cu miresme de câmp.
Vara începea odată cu Cireșarul, urmat de Cuptor, cea mai fierbinte perioadă a anului, și Gustarul, luna roadelor bogate. Toamna venea cu Răpciune, Brumărel și Brumar, luni în care pământul își pregătea somnul de iarnă. În cele din urmă, Undrea (decembrie) închidea cercul anului, aducând colindele și sărbătorile de iarnă.
Aceste denumiri populare nu sunt simple curiozități lingvistice, ci veritabile mărturii ale unei relații profunde între om și natură. Ele reflectă un mod de viață în care anotimpurile dictau ritmul muncii, al bucuriei și al recunoștinței pentru roadele pământului.
Denumirile populare/tradiționale românești ale lunilor anului, așa cum se foloseau în vechime (și încă se mai știu în unele zone):
Luna | Denumire tradițională (populară) | Semnificație / Explicație |
---|---|---|
Ianuarie | Gerar | Luna gerurilor mari. |
Februarie | Făurar | Luna în care se făureau uneltele pentru muncile de primăvară. |
Martie | Mărțișor | Începutul primăverii, legat de sărbătoarea Mărțișorului. |
Aprilie | Prier | Luna prielnică semănăturilor. |
Mai | Florar | Luna florilor, a înfloririi naturii. |
Iunie | Cireșar | Luna când se coc cireșele. |
Iulie | Cuptor | Luna cea mai călduroasă, „ca un cuptor”. |
August | Gustar | Luna roadelor, când se gustă fructele și recoltele. |
Septembrie | Răpciune | Luna când începe să se răcească vremea. |
Octombrie | Brumărel | Apar primele brume. |
Noiembrie | Brumar | Luna brumelor dese. |
Decembrie | Undrea | Luna din preajma Crăciunului |
Calendarul Naturii Românești: De la Gerar la Undrea — Un An al Tradițiilor și Renașterii Naturii
🌨️ Gerar (Ianuarie) – Luna gerurilor mari
Gerar este luna în care frigul atinge apogeul. Țăranii ziceau că „Gerar crapă pietrele și îngheață apele”. În această perioadă, oamenii stăteau mai mult în casă, lucrând la unelte și îmbrăcăminte, pregătind gospodăria pentru noul an.
👉 Tradiții: În jurul Bobotezei și Sfântului Ion, se sfințea apa și se stropeau animalele și casele pentru a alunga răul.
🔨 Făurar (Februarie) – Luna fierarilor
Făurar vine de la „a făuri” – luna în care se reparau uneltele și se pregăteau plugurile pentru arat. Țăranii spuneau că „Făurar face plugul bun pentru primăvară”.
👉 Tradiții: În unele sate se păstrează obiceiul „Târgului de Făurar”, unde se schimbau unelte și se făceau primele planuri de însămânțare.
🌼 Mărțișor (Martie) – Luna renașterii naturii
Mărțișorul deschide primăvara și aduce primele raze de soare. Este luna micului talisman alb-roșu, simbol al reînnoirii.
👉 Tradiții: Pe 1 martie, fetele și băieții primesc mărțișoare, iar pe 9 martie se serbează cei „40 de mucenici”, când se coc figurine din aluat și se ciocnesc pahare de vin roșu pentru noroc.
🌦️ Prier (Aprilie) – Luna prielnică semănăturilor
În Prier, pământul se deschide și oamenii ies la câmp. Este luna ploilor binefăcătoare și a sărbătorilor pascale.
👉 Tradiții: Se curăță grădinile, se plantează pomii și se vopsesc ouăle pentru Paște, simbol al vieții și renașterii.
🌸 Florar (Mai) – Luna florilor și a belșugului verde
Florar e luna când natura e în apogeu. Câmpurile se umplu de flori, iar mirosul de salcâm și tei învăluie satele.
👉 Tradiții: Se ține „Armindenul”, o sărbătoare a viței-de-vie, și se pun ramuri verzi la porți pentru protecție. Este și luna „Iei” românești, simbol al frumuseții rurale.
🍒 Cireșar (Iunie) – Luna cireșelor și a verii adevărate
Cireșarul e luna dulciurilor naturale – cireșele și primele fructe. Începe cositul fânului și se simte mirosul verii.
👉 Tradiții: Se prăznuiește „Sânzienele” (24 iunie), sărbătoare a florilor de câmp și a iubirii. Tinerele își împletesc cununi și le aruncă peste casă, pentru noroc.
☀️ Cuptor (Iulie) – Luna arșiței și a muncii grele
În Cuptor, soarele dogorește, iar oamenii muncesc la seceriș. Este perioada grâului și a pâinii noi.
👉 Tradiții: Pe 20 iulie se sărbătorește „Sfântul Ilie”, când se spune că tună și fulgeră, alungând spiritele rele.
🌽 Gustar (August) – Luna roadelor și a recunoștinței
Gustar aduce belșugul verii: porumb, pepeni, prune și mere. Țăranii zic: „Cine n-are hambar în Gustar, n-are pâine la iarnă”.
👉 Tradiții: Se ține „Sfânta Maria Mare” (15 august) – sărbătoare a mamei pământului și a recoltelor.
🍂 Răpciune (Septembrie) – Luna culesului viei
Răpciune înseamnă începutul toamnei și vremea vinului. Țăranii merg la culesul strugurilor și încep să pregătească proviziile de iarnă.
👉 Tradiții: Se face mustul și se binecuvântează roadele pământului.
❄️ Brumărel (Octombrie) – Luna brumelor timpurii
Primele brume ating pământul, iar frunzele își schimbă culorile. Este momentul bilanțului agricol.
👉 Tradiții: Se ține „Ziua Soroacelor”, când se încheie socotelile între vecini și se mulțumește pentru anul care a trecut.
🌫️ Brumar (Noiembrie) – Luna frigului și a focului din vatră
Brumarul aduce frigul stabil. Oamenii se adună în jurul sobei și pregătesc proviziile.
👉 Tradiții: Se taie porcul de Ignat, se coc plăcinte și se pregătesc posturile de iarnă.
🎄 Undrea (Decembrie) – Luna sărbătorilor de iarnă
Undrea încheie anul cu zăpezi, colinde și bucurie. De la Sfântul Andrei la Crăciun, totul respiră sărbătoare și lumină.
👉 Tradiții: Se pun grâu la încolțit pentru noroc, se colindă casele, iar copiii primesc daruri.
🌾 Un an în echilibru cu natura
Fiecare lună a anului tradițional românesc vorbește despre respectul pentru ritmurile naturii, recunoștința pentru pământ și bucuria lucrurilor simple.
Pe măsură ce redescoperim aceste denumiri, redescoperim și o parte din noi — o lume în care omul trăia în armonie cu anotimpurile și nu împotriva lor.
Ecolomania.ro – Promovăm tradiția, natura și echilibrul verde. 🌍💚